Anularea bonului fiscal emis greșit: când se poate, cum se face și ce documente păstrezi

Ce faci când bonul fiscal a fost emis greșit: de ce nu se poate șterge din aparatul de marcat, ce conține dosarul de corecție de la art. 36 din HG nr. 479/2003, cine aprobă și cum se deosebește de retur.

Detaliu al unei operațiuni de plată cu bon și terminal POS la tejgheaua unei cafenele

La o cafenea, casiera tastează 980 de lei în loc de 98 de lei și bonul iese din casa de marcat înainte să observe greșeala. Clientul plătește suma corectă, iar casiera emite un bon nou, corect. Seara, raportul Z arată încasări cu 980 de lei mai mari decât banii din casă.

În practică, situația se numește „anularea bonului”, dar expresia înșală: un bon fiscal emis nu se poate șterge din aparatul de marcat. Ce se face, legal, este un dosar de corecție care documentează eroarea și o corectează în evidența firmei.

Ghidul de mai jos explică ce se poate corecta înainte de emiterea bonului, ce se face după, cum arată dosarul cerut de normele aparatelor de marcat și cum se deosebește corecția de returul de marfă.

Pe scurt

  • După emitere, bonul fiscal nu se anulează și nu se corectează în aparatul de marcat; normele interzic acest lucru (art. 34 din normele aprobate prin HG nr. 479/2003).
  • Corecția unei operațiuni greșit înregistrate se face printr-un dosar cu patru documente, prevăzute la art. 36 din aceleași norme.
  • Corecția o aprobă în scris directorul financiar-contabil, contabilul-șef sau persoana care răspunde de gestionarea patrimoniului.
  • Returul de marfă nu este o corecție: are procedura proprie, la art. 37.
  • Un bon corect nu se „anulează” doar pentru că clientul cere ulterior factură.

Ce spune legea despre bonul fiscal emis greșit

OUG nr. 28/1999 obligă operatorii economici care încasează contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate să folosească aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) și să emită bon fiscal pentru fiecare operațiune. Regulile de utilizare sunt în normele de aplicare aprobate prin HG nr. 479/2003.

Trei articole din norme contează pentru erorile de la casă:

  • art. 34 enumeră interdicțiile; printre ele, emiterea de bonuri cu valori totale negative și anularea sau corectarea pe aparat a unei operațiuni după emiterea bonului fiscal (lit. f));
  • art. 36 stabilește dosarul care se întocmește pentru corectarea unei operațiuni greșit efectuate;
  • art. 37 reglementează returul bunurilor.

Patru situații diferite

SituațieCând apareCe se faceDocumente
Corecție înainte de emitereEroarea e observată cât timp bonul nu a fost închisSe corectează pe aparat, în limitele funcțiilor permise, înainte de finalizarea bonuluiBonul fiscal corect
Operațiune greșită după emitereBonul a fost emis cu preț, cantitate sau articol greșit ori de două oriBonul rămâne în memoria fiscală; eroarea se corectează prin dosarul de la art. 36Sesizare, decizie de aprobare, note de recepție și constatare de diferențe, notă de contabilitate
Corecție contabilăÎnregistrarea vânzării în contabilitate trebuie corectatăContabilul corectează înregistrarea pe baza dosaruluiNota de contabilitate din dosar
Retur de marfăClientul aduce înapoi un bun vândut corectSe aplică procedura de la art. 37Documentele de retur prevăzute la art. 37

Dosarul de corecție prevăzut la art. 36

Pentru corectarea unei operațiuni greșit efectuate, art. 36 din norme cere un dosar cu patru componente:

  1. sesizarea scrisă a operatorului care a efectuat greșit operațiunea, cu motivul și cu numărul de ordine, ora și minutul emiterii bonului;
  2. decizia scrisă de aprobare a corectării, dată de directorul financiar-contabil, contabilul-șef sau altă persoană care răspunde de gestionarea patrimoniului unității;
  3. copiile notelor de recepție și constatare de diferențe relevante, întocmite de la ultimul inventar, care stabilesc prețul cu amănuntul al produselor în cauză;
  4. nota de contabilitate care reflectă operațiunea efectuată.

Pentru primele două documente poți porni de la modelul gratuit de sesizare a operatorului și decizie de aprobare a corectării bonului fiscal.

Pe lângă aceste documente obligatorii, procedura internă a firmei poate cere anexe suplimentare: o copie a bonului greșit și a celui corect, extrasul din raportul Z, dovada încasării prin POS. Ele sunt recomandări practice, nu componente enumerate de art. 36, dar ajută la verificare.

Atenție: dosarul nu „șterge” bonul. Operațiunea greșită rămâne înregistrată în memoria fiscală a aparatului; dosarul explică eroarea și susține corectarea ei în evidența firmei. Nicio procedură legală nu presupune modificarea retroactivă a datelor din aparat.

Pașii practici după un bon emis greșit

  1. Operatorul observă eroarea și identifică bonul: număr, oră, minut, valoare.
  2. Dacă vânzarea are loc, operatorul emite bonul corect pentru suma efectiv încasată.
  3. Operatorul întocmește sesizarea scrisă, în aceeași zi.
  4. Persoana împuternicită verifică și aprobă corectarea, prin decizie scrisă.
  5. Se atașează copiile notelor de recepție și constatare de diferențe care arată prețul corect.
  6. Contabilul întocmește nota de contabilitate.
  7. Dosarul se păstrează împreună cu documentele zilei, pentru control.

Exemplu: preț introdus greșit, bon deja emis

ElementValoare
Bon emis greșit (nr. 0145, ora 10:42)980,00 lei
Bon corect emis imediat după (nr. 0146, ora 10:44)98,00 lei
Suma încasată efectiv de la client98,00 lei
Total înregistrat în raportul Z pentru cele două bonuri1.078,00 lei
Diferență explicată prin dosarul de corecție980,00 lei

Raportul Z al zilei arată 980 de lei în plus față de încasările reale. Dosarul de corecție (sesizare, decizie, notele care confirmă prețul de 98 de lei, nota de contabilitate) explică diferența, iar contabilul înregistrează vânzarea doar pentru suma reală.

Reconcilierea zilnică: raport Z, numerar, POS, gestiune

La închiderea zilei, totalurile din raportul Z se compară cu:

  • numerarul efectiv din casă, consemnat în registrul de casă;
  • încasările prin POS din raportul băncii;
  • descărcarea de gestiune a bunurilor vândute;
  • înregistrările contabile ale zilei.

O diferență nu înseamnă automat o greșeală de dosar: poate proveni din numerar predat la bancă, din plăți POS decontate în altă zi sau dintr-o eroare de mijloc de plată. Fiecare diferență se explică cu documentul ei. Diferențele provenite din bonuri emise greșit se explică prin dosarele de corecție ale zilei.

Returul de marfă nu este o corecție de bon

Când clientul aduce înapoi un produs vândut corect, bonul inițial nu a fost greșit. Returul este o operațiune nouă, reglementată la art. 37 din norme. După caz, se documentează prin nota de recepție și constatare de diferențe pentru bunurile reprimite, prin dispoziția de plată-încasare pentru suma restituită din casierie și prin documentul fiscal de corecție. Verifică cu contabilul ce documente se aplică tipului de retur din magazinul tău.

Bonul fiscal și factura

Bonul fiscal care conține codul de identificare fiscală al cumpărătorului ține loc de factură simplificată, în condițiile și în limita valorică prevăzute de art. 319 din Codul fiscal.

Dacă un client cere factură pentru o vânzare deja consemnată pe un bon corect, bonul nu se „anulează”. Se emite factura, cu respectarea regulilor de facturare și ale RO e-Factura, iar contabilul are grijă ca venitul să fie înregistrat o singură dată. Emiterea facturii, corectarea documentelor și evitarea dublei înregistrări sunt trei lucruri separate, care se stabilesc cu contabilul.

Pentru corectarea unei facturi deja emise, vezi ghidul despre factura de storno.

Când aparatul de marcat se defectează

Pe perioada în care AMEF nu funcționează, OUG nr. 28/1999 prevede evidențierea încasărilor într-un registru special, până la repunerea în funcțiune a aparatului. Condițiile concrete (anunțarea service-ului, modul de completare a registrului, termenele) se verifică în forma consolidată a ordonanței și a normelor, ca să nu se improvizeze o procedură care nu respectă cerințele legale.

Greșeli frecvente

GreșealaRisculCe faci corect
Încercarea de a șterge sau corecta bonul în aparat după emitereÎncălcarea art. 34 din normeDosar de corecție potrivit art. 36
Bonul greșit aruncat, fără nicio consemnareDiferență în raportul Z fără explicațieSesizare scrisă cu numărul, ora și minutul bonului
Corecție aprobată de operatorul care a greșitDosar incompletDecizie scrisă a persoanei împuternicite
Retur tratat ca bon greșitDocumente nepotriviteProcedura de retur de la art. 37
Bon corect „anulat” pentru că s-a cerut facturăVenit înregistrat greșitFactură emisă separat, venit înregistrat o singură dată
Dosarul întocmit după câteva zileDetalii pierdute, reconciliere întârziatăSesizarea și aprobarea în aceeași zi

Checklist pentru fiecare bon emis greșit

  • Eroarea a fost observată înainte sau după emiterea bonului?
  • Bonul greșit e identificat prin număr, oră și minut.
  • Există sesizarea scrisă a operatorului.
  • Există decizia scrisă de aprobare, semnată de persoana împuternicită.
  • Sunt atașate copiile notelor de recepție și constatare de diferențe relevante.
  • Există nota de contabilitate.
  • Diferența apare explicată în reconcilierea zilei.
  • Nu e de fapt un retur sau o cerere de factură.

Dosarele de corecție se predau contabilului odată cu documentele lunii (vezi checklistul lunar de predare) și se păstrează ca documente justificative (vezi termenele de păstrare).

Procedură pentru corectarea bonurilor fiscale greșite

Manualul ThetaServ organizează corectarea bonurilor emise greșit: clasificarea erorilor, fluxurile pas cu pas, matricea de responsabilități, formularele și procesele-verbale pentru dosar, reconcilierea zilnică cu raportul Z, POS-ul și contabilitatea. Primești un exemplu completat și versiunea Word editabilă.

Vezi Procedura pentru corectarea bonurilor fiscale eronate →

Întrebări frecvente

Se poate anula un bon fiscal din casa de marcat?

Doar înainte de finalizarea lui. După emitere, normele (art. 34) interzic anularea sau corectarea operațiunii pe aparat. Eroarea se corectează prin dosarul prevăzut la art. 36.

Ce documente are dosarul de corecție?

Sesizarea scrisă a operatorului, decizia scrisă de aprobare, copiile notelor de recepție și constatare de diferențe relevante și nota de contabilitate (art. 36 din normele aprobate prin HG nr. 479/2003).

Cine aprobă corecția?

Directorul financiar-contabil, contabilul-șef sau altă persoană care răspunde de gestionarea patrimoniului unității, prin decizie scrisă.

Returul de marfă se face tot prin dosar de corecție?

Nu. Returul are procedura proprie, la art. 37 din norme, pentru că bonul inițial a fost corect.

Clientul cere factură după ce a primit bonul. Anulez bonul?

Nu. Un bon corect nu se anulează. Se emite factura, iar contabilul se asigură că venitul este înregistrat o singură dată.

Concluzie

Un bon emis greșit nu dispare din aparatul de marcat. Firma nu îl șterge, ci îl explică: printr-un dosar cu sesizare, aprobare, notele de preț și nota de contabilitate, întocmit în aceeași zi și verificat la reconcilierea raportului Z.

Informațiile sunt actualizate la data de 31 octombrie 2026. Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța fiscală sau contabilă de specialitate pentru situația concretă a firmei tale.

Actualizări utile pentru administrarea firmei

Primește prin e-mail articole noi, modificări relevante și resurse practice pentru activitatea SRL-urilor și PFA-urilor.

Prin apăsarea butonului „Primește actualizările”, soliciți newsletterul ThetaServ: articole, resurse, noutăți și oferte despre manuale și servicii. Abonarea se confirmă prin e-mail, prin Brevo. Te poți dezabona oricând. Detalii în Politica de confidențialitate .