În 2026, concediu de odihnă 2026 înseamnă în continuare minimum 20 de zile lucrătoare pe an, dar o decizie importantă a Înaltei Curți a clarificat ce se întâmplă cu zilele neefectuate atunci când contractul de muncă încetează.
Regulile de bază rămân în Codul muncii, art. 144–151. Noutatea practică este Decizia ÎCCJ nr. 40/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 665 din 11 august 2026: pentru anumite zile de concediu rămase neefectuate peste perioada de report de 18 luni, dreptul la compensare în bani poate subzista dacă angajatorul nu a oferit efectiv salariatului posibilitatea de a-și lua concediul.
Articolul explică durata minimă, calculul indemnizației, termenul de plată și, mai ales, diferența dintre reportarea concediului în natură și compensarea în bani la încetarea contractului.
Concediu de odihnă 2026: minimum 20 de zile lucrătoare
Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Contractul individual de muncă sau contractul colectiv aplicabil poate stabili o durată mai mare, dar nu una mai mică.
Regula se aplică tuturor salariaților. Un contract cu timp parțial nu reduce numărul minim de zile de concediu; salariatul lucrează însă, în fiecare zi de concediu, în raport cu programul său contractual.
De reținut: sărbătorile legale și zilele libere plătite prevăzute de contractul colectiv aplicabil nu se scad din concediul anual.
Concediu suplimentar de minimum 3 zile
Codul muncii acordă un concediu suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare pentru:
- salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare;
- nevăzători;
- alte persoane cu handicap;
- tineri sub 18 ani.
Aceste zile se adaugă duratei obișnuite a concediului.
Cum se stabilește dreptul când contractul acoperă doar o parte din an
Pentru un contract început sau încetat în cursul anului, dreptul aferent anului respectiv se determină raportat la perioada pentru care se naște dreptul la concediu.
În practică, firmele folosesc frecvent un calcul proporțional pornind de la numărul anual de zile prevăzut în contract. De exemplu, pentru un drept anual de 21 de zile și o perioadă de 9 luni, calculul orientativ este:
21 × 9 / 12 = 15,75 zile.
Codul muncii nu stabilește însă o formulă lunară și o regulă unică de rotunjire pentru toate situațiile. De aceea, metoda de calcul și tratarea fracțiunilor trebuie aplicate consecvent, fără diminuarea dreptului legal și ținând cont de perioadele pe care legea le consideră activitate prestată.
Perioade care contează ca activitate pentru concediu
La stabilirea duratei concediului, Codul muncii tratează ca perioade de activitate, între altele, incapacitatea temporară de muncă, concediul de maternitate, concediul paternal, concediul de risc maternal, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav, concediul de îngrijitor și absența în condițiile art. 1522.
Calcul indemnizație concediu: regula din ultimele 3 luni
Indemnizația de concediu se calculează pe baza mediei zilnice a drepturilor salariale relevante din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, înmulțită cu numărul de zile de concediu.
În baza de calcul intră drepturile prevăzute de art. 150 alin. (1), respectiv salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent.
Formula de lucru este:
Indemnizație = media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni × numărul de zile de concediu.
Există însă și o regulă de protecție: indemnizația nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă.
Atenție: nu este suficient să aplici mecanic media ultimelor 3 luni. Rezultatul trebuie verificat și față de minimul garantat de art. 150 alin. (1).
Când se plătește indemnizația
Indemnizația trebuie plătită de angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Termenul este legal, nu o recomandare administrativă. O procedură internă corectă trebuie să permită aprobarea concediului și transmiterea informației către salarizare suficient de devreme pentru respectarea acestui termen.
Ce se întâmplă cu zilele neefectuate
Reportarea în natură: perioada de 18 luni
Regula generală este că concediul se efectuează în fiecare an. Dacă, din motive justificate, salariatul nu îl poate efectua integral sau parțial, angajatorul trebuie să acorde zilele restante într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul.
Aceasta este regula privind efectuarea concediului în natură. Ea nu trebuie confundată cu termenul de prescripție pentru o eventuală pretenție bănească după încetarea contractului.
Decizia ÎCCJ nr. 40/2026: ce s-a clarificat
Decizia ÎCCJ nr. 40 din 9 martie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 665 din 11 august 2026, clarifică două aspecte importante.
1. Termenul de prescripție de 3 ani începe la încetarea raportului de muncă
Pentru pretențiile bănești rezultate din zilele de concediu neefectuate până la încetarea raportului de muncă, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă.
2. După cele 18 luni, compensarea nu dispare automat în orice situație
Pentru intervalul care depășește perioada de report de 18 luni, dreptul la compensarea în bani a zilelor neefectuate poate exista dacă angajatorul nu a oferit efectiv salariatului posibilitatea de a-și exercita dreptul la concediu.
În schimb, dreptul la compensare nu subzistă atunci când salariatul s-a abținut să își efectueze concediul, deși angajatorul i-a oferit în mod real această posibilitate.
Distincția esențială: Decizia nr. 40/2026 nu spune că salariatul poate efectua la nesfârșit, în natură, zilele de concediu peste cele 18 luni. Ea clarifică dreptul la compensare în bani la încetarea raportului de muncă pentru anumite zile mai vechi.
Compensarea în bani: numai la încetarea contractului
Cât timp contractul individual de muncă este activ, concediul de odihnă trebuie acordat în natură. Firma nu poate înlocui zilele libere cu o plată suplimentară.
Compensarea în bani este permisă, ca regulă generală, numai la încetarea contractului individual de muncă.
Pentru angajatorii privați, Decizia nr. 40/2026 este deosebit de importantă atunci când există solduri vechi de concediu. Angajatorul trebuie să poată demonstra că a organizat efectiv posibilitatea efectuării concediului, nu doar că zilele au figurat într-un tabel.
Sector public – atenție la derogarea pentru 2026: pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice există o derogare legală privind compensarea la încetare a concediilor neefectuate aferente anului 2026. Articolul de față tratează în principal regula generală aplicabilă angajatorilor privați.
Ce ar trebui să documenteze angajatorul
După Decizia nr. 40/2026, evidența simplă a soldului de zile nu este suficientă. Este util ca firma să poată demonstra:
- programarea anuală a concediilor;
- comunicarea către salariat a zilelor disponibile;
- cererile de concediu și aprobările;
- eventualele refuzuri sau reprogramări și motivele lor;
- informările privind zilele rămase;
- posibilitatea reală oferită salariatului de a efectua concediul;
- plata indemnizației cu minimum 5 zile lucrătoare înainte.
Pentru alte reguli privind dosarul de personal și administrarea concediilor, vezi secțiunea Resurse Umane ThetaServ.
Gestionează concediile și absențele după un circuit clar
Kitul ThetaServ „Concedii, absențe și suspendarea contractului de muncă” ajută firmele fără departament HR să organizeze programarea concediilor, cererile, evidența zilelor, suspendările și documentele necesare într-un flux unitar.
Întrebări frecvente
Câte zile de concediu de odihnă sunt obligatorii?
Minimum 20 de zile lucrătoare anual. Contractul individual sau colectiv poate prevedea mai multe.
Zilele neefectuate se pierd automat după 18 luni?
Nu trebuie formulată astfel regula. Cele 18 luni reprezintă perioada legală de report pentru efectuarea în natură. La încetarea raportului de muncă, Decizia ÎCCJ nr. 40/2026 permite compensarea unor zile mai vechi dacă angajatorul nu a oferit efectiv posibilitatea efectuării lor.
Când începe termenul de 3 ani pentru cererea de compensare?
Potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 40/2026, de la data încetării raportului de muncă.
Poate firma să plătească zilele de concediu în loc să le acorde?
Nu cât timp contractul este activ. Compensarea în bani este permisă, ca regulă generală, numai la încetarea contractului.
Informațiile sunt actualizate la data de 7 octombrie 2026. Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța juridică sau de resurse umane pentru situația concretă a angajatorului.
Material elaborat cu suportul unor instrumente de inteligență artificială și supus revizuirii umane și controlului editorial al THETADOR SRL.
