Contabilul spune că firma a încheiat trimestrul pe profit. Cu toate acestea, în săptămâna în care vin salariile, TVA-ul și rata de leasing, contul nu acoperă toate plățile. Doi clienți mari au plătit cu trei săptămâni mai târziu decât scadența, iar nimeni nu a văzut din timp suprapunerea.
Profitul și lichiditatea sunt lucruri diferite. Prognoza de cash-flow pe 13 săptămâni arată, săptămână de săptămână, câți bani va avea firma efectiv în cont, pe baza încasărilor și plăților reale. Ghidul de mai jos explică cum o construiești, cum o actualizezi și ce faci când arată o săptămână sub pragul dorit.
Pe scurt
- Prognoza folosește încasări și plăți, nu venituri și cheltuieli: sold inițial + încasări – plăți = sold final, pentru fiecare săptămână.
- 13 săptămâni înseamnă un trimestru urmărit săptămânal: destul de scurt ca să rămână realist, destul de lung ca să lase timp de reacție.
- Pragul minim de lichiditate îl stabilește firma; un sold sub prag e un semnal, nu automat o imposibilitate de plată.
- Obligațiile fiscale nu se „amână” în prognoză fără o eșalonare aprobată.
- Prognoza se actualizează în fiecare săptămână, cu realizatul și abaterile.
Profit nu înseamnă lichiditate
Profitul se calculează din venituri și cheltuieli, înregistrate contabil la facturare, nu la încasare sau plată. O firmă care facturează cu scadență la 60 de zile și plătește lunar salariile, contribuțiile și furnizorii poate avea profit contabil și, în același timp, lipsă de numerar.
Prognoza de cash-flow nu este un buget anual, nu este contul de profit și pierdere și nici o analiză de bilanț. Este o evidență a banilor care vor intra și vor ieși efectiv din cont, săptămână de săptămână.
De ce 13 săptămâni
Treisprezece săptămâni înseamnă aproximativ un trimestru, urmărit în ritmul deciziilor săptămânale. O prognoză lunară pe un an ascunde variațiile din interiorul lunii, iar una zilnică pe o săptămână nu lasă timp de reacție. Pe 13 săptămâni se văd din timp lunile cu obligații fiscale concentrate și perioadele cu încasări mai lente.
Structura prognozei
Soldul inițial: bani disponibili, nu doar sold bancar
Soldul inițial pornește de la conturi și casierie, dar nu orice sumă din cont e disponibilă pentru plăți curente. Se separă:
- soldul bancar, din extras;
- banii cu utilizare restricționată: garanțiile, depozitele colaterale, sumele încasate pentru terți, fondurile dintr-un proiect cu destinație specială;
- disponibilul real: diferența, adică ce poate fi folosit efectiv pentru plățile curente.
Încasările așteptate
Se estimează pe client și pe scadența reală a facturilor, ținând cont de istoricul de plată, nu de valoarea facturată. Un client care plătește de obicei cu două săptămâni întârziere se trece în săptămâna în care plătește efectiv. Pentru urmărirea facturilor scadente, vezi ghidul despre facturile neîncasate și scadentar.
Plățile obligatorii
Salariile, contribuțiile, TVA-ul, impozitele, ratele de credit și leasing, chiriile. Au scadență fixă și nu se pot amâna fără consecințe. Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul de muncă, potrivit art. 166 din Codul muncii.
Plățile către furnizori
Se trec pe scadențele convenite. Au de obicei o marjă de negociere mai mare decât plățile obligatorii, dar întârzierea lor are cost și afectează relația comercială. Vezi și circuitul facturii de la furnizor și verificarea soldurilor vechi față de furnizori.
Soldul final și pragul minim de lichiditate
Soldul final al unei săptămâni devine soldul inițial al următoarei. Fiecare sold final se compară cu un prag minim de lichiditate stabilit de firmă, de exemplu suma necesară pentru o lună de salarii și contribuții. Pragul nu e un standard legal, ci o regulă internă.
Calendarul obligațiilor fiscale în prognoză
Multe firme au probleme de lichiditate în aceleași săptămâni ale lunii, pentru că termenele fiscale se concentrează în jurul datei de 25.
| Obligație | Termen uzual | De verificat |
|---|---|---|
| Impozitul pe salarii și contribuțiile sociale (Declarația 112) | Data de 25 a lunii următoare | Periodicitatea aplicabilă firmei |
| TVA | Data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale (lună sau trimestru) | Perioada fiscală a firmei |
| Impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor | Trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului | Sistemul de declarare și regularizarea anuală |
| Impozitul pe dividende | Data de 25 a lunii următoare plății dividendelor | Data efectivă a plății |
Termenele de mai sus sunt cele generale. Excepțiile (de exemplu, alte perioade fiscale sau sisteme de plăți anticipate) se confirmă cu contabilul, pentru situația concretă a firmei.
Exemplu: o săptămână critică în primele patru săptămâni
Ipoteză: pragul minim de lichiditate stabilit de firmă este de 20.000 lei. Sumele sunt în lei.
| Săptămâna | Sold inițial | Încasări | Plăți | Sold final | Față de prag |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 50.000 | 30.000 | 35.000 | 45.000 | peste prag |
| 2 | 45.000 | 25.000 | 40.000 | 30.000 | peste prag |
| 3 | 30.000 | 20.000 | 45.000 | 5.000 | 15.000 sub prag |
| 4 | 5.000 | 50.000 | 20.000 | 35.000 | peste prag |
În săptămâna 3, o plată mare (salarii, TVA, o rată) se suprapune cu o încasare întârziată. Soldul final de 5.000 lei arată un deficit de 15.000 lei față de rezerva dorită, nu neapărat imposibilitatea de a face plățile. Văzută cu trei săptămâni înainte, situația se poate gestiona: o încasare accelerată, o plată către furnizor mutată de comun acord, o finanțare pregătită din timp.
Trei scenarii, nu unul
O singură prognoză dă o falsă siguranță. E util să ții trei variante:
- scenariul de bază: încasările la data la care clienții plătesc de obicei;
- scenariul prudent: clienții principali întârzie una-două săptămâni, iar o cheltuială neplanificată apare;
- scenariul optimist: încasările vin la scadență.
Deciziile se iau pe scenariul de bază, iar scenariul prudent arată cât de mare trebuie să fie rezerva.
Cum actualizezi prognoza săptămânal
O prognoză construită o singură dată devine nerealistă în două-trei săptămâni. În fiecare săptămână:
- introduci încasările și plățile efective ale săptămânii încheiate;
- compari realizatul cu estimarea și notezi abaterile importante, cu cauza lor;
- ajustezi estimările pentru săptămânile următoare și adaugi o săptămână nouă la capăt, ca orizontul să rămână de 13 săptămâni;
- verifici săptămânile sub prag și decizi măsurile.
Ce faci când prognoza trece sub prag
- accelerezi încasările: urmărești activ facturile scadente și, dacă are sens economic, oferi un discount pentru plata anticipată;
- renegociezi termene cu furnizorii, de comun acord, pentru plățile comerciale, nu pentru salarii sau obligații fiscale;
- amâni doar plățile cu marjă contractuală reală;
- pregătești o finanțare pe termen scurt din timp (linie de credit, factoring, împrumut de la asociat), nu în ziua scadenței.
Atenție: obligațiile fiscale nu se „amână” în prognoză doar pentru că lipsesc banii. O plată fiscală mutată mai târziu fără o eșalonare aprobată de ANAF înseamnă dobânzi și penalități de întârziere, nu o amânare.
Costul întârzierilor: fiscal și comercial
Întârzierile la plată au două regimuri diferite, care nu se confundă.
Obligațiile fiscale
Potrivit Codului de procedură fiscală, pentru obligațiile fiscale neplătite la termen se datorează dobândă de întârziere de 0,02% pe zi și penalitate de întârziere de 0,01% pe zi.
Pentru dificultăți temporare de plată există eșalonarea la plată. Din 1 ianuarie 2026, forma simplificată (art. 2091 din Codul de procedură fiscală) se poate cere, pentru persoanele juridice, în principal în următoarele condiții:
- obligații de cel mult 400.000 lei;
- societate înființată cu cel puțin 12 luni înainte de cerere;
- obligații cu o vechime de cel mult 12 luni;
- durată a eșalonării de cel mult 12 luni.
Există și alte condiții (declarații depuse, anumite obligații excluse sau care trebuie plătite înainte). Ele se verifică în forma actualizată a codului și a normelor, înainte de cerere.
Obligațiile comerciale
Între profesioniști se aplică Legea nr. 72/2013. Termenul de plată convenit nu poate depăși, ca regulă, 60 de zile, cu excepțiile prevăzute de lege; acesta este o limită pentru termenul contractual, nu un termen implicit. Dacă părțile nu au stabilit un termen, dobânda penalizatoare curge după 30 de zile de la reperele prevăzute la art. 3 alin. (3) (de exemplu, primirea facturii sau a bunurilor). Dobânda penalizatoare legală între profesioniști este rata dobânzii de referință a BNR plus 8 puncte procentuale.
Pentru firmă, asta înseamnă două lucruri: întârzierile clienților au un cost recuperabil, iar întârzierile proprii față de furnizori au și ele un cost.
Când problema de lichiditate devine un risc legal
Un sold negativ proiectat într-o săptămână nu înseamnă insolvență. Situația devine însă un semnal serios dacă se repetă și nu se remediază.
Potrivit Legii nr. 85/2014, insolvența debitorului se prezumă atunci când, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria către un creditor. Este o prezumție relativă, care poate fi răsturnată.
Dacă firma se află efectiv în insolvență, debitorul are obligația de a cere deschiderea procedurii în termen de cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 alin. (1), în forma modificată prin Legea nr. 239/2025). Legea cere și notificarea organului fiscal competent cu 15 zile înainte de depunerea cererii. Consecințele nerespectării acestor obligații se verifică cu un avocat, pentru situația concretă.
Semnale de alertă
| Semnal | Ce poate însemna | Ce verifici |
|---|---|---|
| Sold final sub prag într-o săptămână | Rezervă insuficientă pentru acea săptămână | Plățile și încasările din săptămâna respectivă |
| Mai multe săptămâni consecutive sub prag | Problemă structurală de lichiditate | Termenele de încasare și de plată, marja |
| Întârzieri repetate ale clienților principali | Risc de lichiditate în creștere | Istoricul de plată, scadentarul |
| Întârzieri repetate ale plăților proprii | Posibil semnal timpuriu de dificultate | Cauza: lipsa banilor sau organizarea plăților |
| Abateri mari între prognoză și realizat | Estimări nerealiste | Ipotezele pentru încasări |
Greșeli frecvente
| Greșeala | Riscul | Ce faci corect |
|---|---|---|
| Prognoză construită din venituri și cheltuieli | Banii nu apar când îi aștepți | Încasări și plăți, pe scadențele reale |
| Încasări trecute la data facturii | Sold supraevaluat | Încasări la data la care clientul plătește de obicei |
| Soldul bancar tratat integral ca disponibil | Bani cu destinație folosiți pentru alte plăți | Separarea banilor restricționați |
| Obligații fiscale „amânate” în prognoză | Dobânzi și penalități | Plata la termen sau eșalonare aprobată |
| Prognoză neactualizată | Decizii pe cifre vechi | Actualizare săptămânală cu realizatul |
| Un singur scenariu | Rezervă subdimensionată | Scenariu de bază, prudent și optimist |
Checklist săptămânal
- Soldul inițial e verificat pe extrase și casierie, iar banii restricționați sunt separați.
- Încasările și plățile efective ale săptămânii trecute sunt introduse.
- Abaterile importante au o cauză notată.
- Scadențele fiscale și salariale ale următoarelor 13 săptămâni sunt poziționate corect.
- Încasările estimate au fost revizuite pe clienți.
- Săptămânile sub prag au o măsură decisă și un responsabil.
- S-a adăugat o săptămână nouă la capătul orizontului.
Construiește prognoza de cash-flow pe 13 săptămâni
Kitul ThetaServ include procedura de lucru (Word), un exemplu completat (PDF) și un registru Excel pentru estimări, realizat, diferențe, scenarii și planul de acțiune. Datele din bancă și din contabilitate se introduc de utilizator, la actualizarea săptămânală.
Întrebări frecvente
Orice firmă are nevoie de o prognoză pe 13 săptămâni?
Nu în aceeași formă. E utilă mai ales firmelor cu încasări neregulate sau cu plăți concentrate în anumite săptămâni. O firmă cu lichiditate confortabilă poate folosi o variantă mai simplă.
Care e diferența dintre profit și lichiditate?
Profitul vine din venituri și cheltuieli înregistrate contabil, indiferent de încasare sau plată. Lichiditatea arată banii efectiv disponibili, pe baza încasărilor și plăților reale.
Cât costă întârzierea unei plăți fiscale?
Dobândă de întârziere de 0,02% pe zi și penalitate de întârziere de 0,01% pe zi, potrivit Codului de procedură fiscală. Pentru dificultăți temporare se poate cere eșalonarea la plată, în condițiile legii.
Un sold negativ în prognoză înseamnă insolvență?
Nu. E un semnal de lichiditate, care se poate gestiona. Legea nr. 85/2014 prezumă insolvența abia când o datorie nu este plătită după 60 de zile de la scadență, iar prezumția poate fi răsturnată.
Kitul se conectează automat la bancă sau la contabilitate?
Nu. Registrul Excel se actualizează de utilizator, cu datele din extrase și din evidența contabilă.
Concluzie
Prognoza de cash-flow pe 13 săptămâni nu prezice viitorul, dar arată din timp săptămânile în care banii nu ajung. Cu încasări estimate realist, obligațiile fiscale poziționate corect, un prag minim stabilit de firmă și o actualizare săptămânală, deciziile se iau cu trei săptămâni înainte, nu în ziua plății.
Informațiile sunt actualizate la data de 1 noiembrie 2026. Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța financiară, fiscală sau juridică de specialitate pentru situația concretă a firmei tale.
